Sunt un om apolitic, nu-mi place politica şi nimic din ce se întâmplă pe scena politică actuală. Consider politica şi o compar cu o persoană de speţă joasă, imorală, cu moravuri uşoare, fără frică de tot ce este sfânt, parvenită, cu interese ascunse.

Am observat zilele acestea un caz mediatizat în exces cu o regizare de prost gust, actori de doi lei şi cu o ecranizare penibilă. Un caz în care legea subterană conduce, face toate jocurile, iar când este învinsă vrea să ia ochii fraierilor cu un gest, fabricat zic eu, de sinucidere, aproape în direct că doar numai aşa are farmec. Toată justiţia şi-a dat în petec cu acest caz când a dat vreo 2 ani cu executare unui baron îmbogăţit peste noapte din afaceri ilicite, abuz de putere, trafic de influenţă, mătuşi bogate ce trăiau de azi pe mâine, dar toate acestea după vreo 8 ani de tărăgănări şi amânări ale proceselor în speranţa de a da „la fund” dosarul şi de a se uita toată afacerea. Culmea ironiei, în ţară pentru un om normal care a furat te miri ce, în mai puţin de câteva luni e deja la datorie pe arest, de la 5 ani în sus, minim, iar aici, pentru escrocherii de milioane de euro, după ani mulţi de proces, se ajunge la o sentinţă penibilă, 2 ani, din care cu siguranţă ar fi executat vreo 8 luni, apoi pentru buna purtare ar fi ieşit afară. Punctul pe „i” a fost pus de acest teatru ieftin, materializat printr-o încercare de sinucidere, ce, cu toată mediatizarea va duce spre zero zile de închisoare. Dacă tot se vroia o sinucidere se putea încerca capul ca şi ţintă, măcar o ţintă sigură.

Al doilea caz, cu o sentinţă de un an de închisoare cu executare  pentru șantaj. Parcă suntem în desene animate, unde se fac glume. Un an pentru şantaj, la un aşa nivel şi la aşa sume de bani. Dacă ne uităm printre oamenii normali şi la șentinţele lor, pentru şantaj se iau vreo câţiva ani buni, dar pentru ei se dă doar un an, bineînţeles cu posibilitatea de a ieşi pentru bună purtare. Singura diferenţă între acest caz şi cel prezentat mai sus este acceptarea pedepsei a acestuia din urmă, un gest care nu poate spăla cu nimic toate matapazlâcurile făcute.

Deci să înţeleg că sunt „ei”, şmecherii, şi „noi” fraierii, care suntem duşi cu preşul, furaţi pe faţă, luaţi de proşti în direct, tăntălăi prin natura noastră...

By BJ

Imagine preluată.