Paradoxuri „normale”

Paradoxuri „normale”

În mai toate cazurile, vieţile noastre sunt compuse din paradoxuri.

1. Preţuim un lucru sau o persoană după ce nu mai este în posesia sau apropierea noastră.

2. Ţinem la cineva într-un mod aparte şi mai intens când nu este lângă noi.

3. Vrem cald afară când este frig şi invers.

4. Dorim vreme bună atuncă când plouă şi dorim ploaie când este vreme bună.

5. Suntem într-un loc, dar ne gândim în altă parte, ajungând la locul cu pricina, facem aidoma şi ne gândim în altă parte.

6. Ne dorim ce nu putem avea şi că acel „ceva” ne va aduce fericire, dar constatăm cu stupoare că nu este aşa.

7. Puţini ştiu că fericirea este în noi.

8. Ne minţim pe noi înşine şi totuşi ne aşteptăm să fim fericiţi.

9. Tânjim după sănătate şi când o avem nu o preţuim.

10. Niciodată multul dorit nu ne ajunge.

11. Avem case mari, dar goale.

12. Avem maşini scumpe dar nu ne permitem să le întreţinem.

13. Avem pretenţii şi aşteptări mari, dar nu de la noi înşine, ci de la alţii.

14. Verdictul pentru alţii este ferm şi hotărât, pentru noi e indulgent şi trecut cu vederea.

15. Mulţi academicieni şi cultură.

16. Mulţi şcolari dar educaţie puţină.

17. Telefoane multe şi comunicare puţină.

18. Mulţi bani nemunciţi.

19. A ajuns să fie adevărată zicala: „Cine e harnic şi munceşte ori e prost ori nu gândeşte”.

20. Adevăratele genii sunt acele persoane ce nu produc nimic dar consumă enorm.

By BJ