Sarea in bucate...

Cand pronunt sarea in bucate imi aduc aminte de acea poveste, in care, fiica unui imparat a fost intrebata cat de mult isi iubeste tatal. Aceasta a raspuns ca il iubeste ca si sarea in bucate. Raspunsul nu a fost pe gustul imparatului, acesta alungandu-si fiica cea mica de la palat, care, indrazni sa-i dea un asemnea raspuns. Celelalte doua fete ale imparatului, au raspuns pline de ingamfare ca-si iubesc tatal ca si mierea de albine, ca si fagurii. Acest raspuns a fost pe placul infatuosului imparat, care se simti flatat si magulit de asemenea vorbe. Dar veni vremea sa fie invitat la nunta fiului imparatului vecin, unde toti mesenii se bucurau de bucatele alese, numai el nu. Nici o mancare nu-i priise, toate i se opreau in gat, ii pierise toata pofta de mancare. Acesta isi daduse seama ca bucatele ce le avea in fata sa erau fara sare. Nu aveau nici un gust. Nu puteau fi mancate. Se gandea ce nerusinare din partea mirilor sa-i aduca doar mancare lipsita de sare. In cele din urma isi regasi in persoana miresei pe fiica lui, ce cu ani in urma, ii spusese ca il iubeste ca si sarea in bucate. Acestui imparat inganfat i-a trebuit o lectie dura pentru a invata ca fiica cea mica a spus din inima sincera, si nu din trufie ca si surorile mai mari.

Constientizam noi ce inseamna sarea in bucatele vietii noastre? Poti sa iti dai seama ce inseamna sarea in bucate numai dupa ce simti lipsa acesteia. Atunci cand ea este prezenta ti se pare ceva normal, crezi ca ti se cuvine si nu esti multumitor de prezenta acesteia. Uneori, este benefica lipsa sarii in viata noastra ca sa putem ajunge la deplina constientizare a importantei acesteia, la deplina pretuire.
Am fost intrebat cam ce "gust" m-ar caracteriza. Am stat o clipa si m-am gandit si am ocolit raspunsul. Am preferat sa nu il dau, ci sa stau si sa meditez adanc la insemnatatea acestui raspuns. Dupa cum se stie cel mai des poti fi dulce, acru sau amar. Dar pana acum nu am auzit pe nimeni sa spuna ca este ca precum sarea in bucate. Curios lucru! Noi credem ca este bun doar daca se aseamana cu dulceata, cu zaharul, dar omitem sa zicem ca din prea mult zahar se poate face si diabet. Credem ca este rau , ingamfat, parsiv daca spunem ca este acru sau amar, dar sa nu uitam ca si fierea sintetizeaza amarul si il da in corp, deci este nevoie si de acest amar. Nu am auzit pe nimeni spunand ca este precum sarea in bucate, dar oare ce ar insemna aceasta expresie pentru fiecare dintre noi?! Sarea in bucate este buna, prezenta acesteia in acest context este dorita. Sau daca sarea isi pierde proprietatile, ce se face cu ea? Este aruncata afara si calcata in picioare. Ca si sarea in bucate. O apreciez mai mult decat zaharul si dulceata lui, mai mult decat amarul si pelinul. Un om care spune ca este precum sarea in bucate pentru ceilalti cred ca este un om care stie cand sa vorbeasca si cand sa taca. Stie sa se comporte in societate, stie sa zica un multummesc frumos, sa isi ceara iertare din inima, sa iti transmita un zambet gratuit, sa te salute din prietenie, sa te aprecieze si atunci cand gresesti si sa incerce sa te ajute. Un om placut la vedere, pretuit in lipsa. Un om a carui prezenta este cautata, a carui sfat este ascultat si pretuit. Un om caruia i se poate spune om fara a fi pericolul de a gresi. Cu toate aceste calitati, fiind om, are si defecte.
Suntem oameni si toti gresim, dar trebuie sa tindem spre acea sare in bucate. Ar trebui sa facem tot ce ne sta in putinta, sa urcam in treptele bunului simt, ale moralitatii, ale eticii. Daca toti am cauta sa fim sarea in bucate, cred cu tarie, ca lumea si-ar schimba viziunea, crezul, telul, gandirea, obiceiurile, iubirile. Daca nu am pierde asa de mult timp cu hrana manipulatoare data de altii si am incerca sa facem singuri o selectie a ceea ce consumam, cred ca ar mai fi sanse de schimbare. Dar asa .....cine stie.....Atata timp cat Alejandro si nu mai stiu ce personaj de telenovela ne conduce viata, sau cand ne preda cultura si bunul simt anumite persoane care nu au trecut clasa la bun simt si respect pentru perii albi sunt slabe sanse de schimbare, si totodata de progres.
Macar sa incercam, nu cred ca este usor, nu cred ca se poate reusi dintr-o data, dar incercand, mai cazi dar te ridici, schiopatezi dar inaintezi cu greu, cu elanul taiat, fara putere dar sa ne atingem telul: sarea in bucate:)

Imagine preluata de pe: http://www.1235.ro

Un lucru ce nu costa nimic....Zambetul

Facem atatea scoli, masterate, perfectionari dar uitam sa fim oameni. Uitam acest lucru important care ne mai poate aduce putina pată de culoare vietii noastre. Uitam sa fim umani si uitam sa avem compasiune fata de semenul nostru, fata de natura, fata de un animal. Trecem asa de repede prin aceasta viata incat ne trezim ca a trecut dar ne aducem aminte doar de munca si atat. Uitam sa acordam timp pentru actiuni cu adevarat importante. De exemplu mai mult face sa stai 5 minute de vorba cu cineva drag, decat multe alte activitati. Acele 5 minute iti incarca bateriile, iti umplu inima de bucurie si iti aduc ganduri bune. 5 minute magice pot spune. Dar uitam. Si cand ne dam seama e prea tarziu. Uitam sa fim oameni. Alergam toata ziua. Alergam dupa bani. Alergam asa de bine dupa faima, dupa apreciere, recunoastere incat ne-am indepartat de adevaratele valori. Uitam sa ducem o viata mai simpla dar mai fericita alaturi de familie si prieteni. Uitam sa zambim la prima ninsoare, sau la prima frunza cazuta toamna, la primul cuvant rostit de nepotica cea frumoasa. Uitam sa zambim sau nu suntem prezenti la asemena evenimente. De ce? Viata e prea scurta pentru a fi irosita doar pe plan profesional. Opreste-te putin si gandeste-te la adevaratele valori din viata ta. Repozitioneaza-ti valorile in ordinea corecta, fa schimbarile necesare, cugeta la ele. Invata sa te bucuri si de lucrurile minore ce viata ti le ofera pas cu pas. Pretuieste. Pretuieste orice lucru mic il poti face cu mana ta, pretuieste persoanele de langa tine cu toate ca nu ai niciun beneficiu de pe urma lor. Iubeste-le neconditionat. Acorda-le un zambet asa din senin. Ofera o floare. Un suras. Asa vei aduce mai multa bucurie pe fetele lor decat multe cadouri costisitoare. Ia de mana pe cel mai slab, spune un cuvant de incurajare celui cazut moral, ofera un sprijin celui decazut, indruma pe cel dezorientat. Zambeste astazi oricui iti iese in cale si o sa-i oferi gratuit o zi buna....
Imagine prealuata de pe:www.sidoniapopa.blogspot.com

Cuvant inainte..

Acest blog a aparut din dorinta de exprimare a unor idei, opinii, de a realiza ceva din suflet, fara a fi ingradit in niste tipare. Nu din cauza ca nu eram ascultat am creat blog-ul, dar mi-ar fi placut sa am un editorial intr-o publicatie, in care sa ma exprim liber, fara a fi ingradit de spatiu si reguli, iar acest lucru nefiind posibil mi-am creat singur "editorialul". Vreau sa fie un blog de bun simt, scris din suflet dupa cum ii este si numele, creatiile vor fi in majoritate proprii, sau preluate si adaptate situatiilor. Voi scrie ce gandesc, ce simt, cand voi vrea sa o fac. Scriu in primul rand pentru mine, pentru sufletul meu din sufletul meu. Vreau sa fie gandurile mele sincere, curate, sa le pot reciti cu placere oriunde m-as gasi. Vreau ca fiecare postare sa aiba cate o morala, sa putem invata cate ceva din ele, in primul rand sa invat eu apoi cei ce vor citi (daca vor fi). L-am lasat public pentru a se putea si altii bucura, poate de o scriere buna, poate de un gand reusit, poate vor gasi ceva ce sa-i defineasca si sa le creeze o stare sufleteasca buna.
Accept sfaturi, idei, opinii despre scrierile mele, despre organizarea blog-ului. Orice cuvant de lauda, indreptare, repros e bine venit si necenzurat.

Prima postare.....

Am ajuns la prima postare:)
O prima postare asteptata, de mult timp gandita, dar mai tarziu intemeiata. Acest blog a aparut din dorinta de exprimare a unor idei, ganduri, simtiri. Este un blog pentru sufletul meu in primul rand, apoi pentru cei ce ma vor gasi in blogosfera. Aici, vreau sa-mi exprim ideile asa cum sunt, putin cosmetizate si obligatoriu din suflet spuse.
Enjoy!